Dissemination / Obtained results

IN LUCRU!

2022

Participari la evenimente stiintifice:

Cretescu I., (2022). Improving the water resources management on the Sulina canal (Danube Delta, Romania), based on previous data and own recent investigations on the water quality (oral presentation). The 7th International Conference ECOLOGICAL & ENVIRONMENTAL CHEMISTRY 2022 (EEC – 2022), www.eec-2022.mrda.md, EEC-2022 Abstract Book, volume 1, DOI: http://dx.doi.org/10.19261/eec.2022.v1

Cretescu I., Improving the water governance in the Danube delta by implementing the automated water quality monitoring systems (oral presentation). Workshop "Abordări moderne ale feedbackului între procese de mediu și schimbările climatice”, 6-9 iulie 2022, Galați. (Program_workshop_6-9_iul_complet_verificat.pdf (ugal.ro))

Cretescu I., (oral presentation and seminar demonstration). Workshop "Water Quality Monitoring System for improving the water management on the Sulina Channel", 2-6 August 2022, INCDD si „Aquaserve” Tulcea/Sulina.

Lucrari publicate:

Cretescu, I., Borodaev, R., Lutic, D., Soreanu, G., Lazar, L., Gitlestad, J., & Zubcov, E., (2022). Redox state assessment for the Danube water in the Sulina channel using a mobile water quality monitoring station, Annals of “Dunarea de Jos” University of Galati, Mathematics, Physics, Theoretical Mechanics, Fascicle II, Year XIV (XLV), 2, 122-125.

Capitole de carte in Edituri Internationale:

Cretescu I., Borodaev R., Lutic D., Soreanu G., Duca Gh., Ratnaweera H., REDOX measurements, a cheap and fast tool for preliminary ecotoxicity assessment of the surface waters: An early warning system for water pollution monitoring. Chapter în "Handbook of Research on Redox Processes Within Environmental and Technological Contexts", IGI Global, USA (accepted for publication, 2023).

Brevet acordat:

Cretescu I., Drăgoi E., Soreanu G., Sistem de monitorizare a calității apei de suprafața amplasat pe o nava de pasageri, Brevet RO135089/2022

Tehnologie: bazata pe sistemul de monitorizare portabil anterior dezvoltat si instalat la bordul unei nave de pasageri, destinata monitorizarii prin scanare a canalului Sulina, cu transmiterea datelor in timp real catre potentialii beneficiari;

Serviciu: bazat pe colectarea si transmiterea datelor de calitate a apei din Canalul Sulina si formarea unei baze de date la potentialii beneficiari (institutii publice din Tulcea)

Studiu: realizat pe baza datelor de calitate a apei din canalul Sulina, colectate si analizate manual in etapele anterioare si respectiv a datelor culese in regim automat, folosind sistemul si tehnologia de monitorizare dezvoltate.

Alte tipuri de rezultat (organizare workshop 2023): "Water Quality Monitoring System for improving the water management on the Sulina Channel", 2-6 August 2022,

Prezentarea si validarea sistemului automat de monitorizare a calității apei, impreuna cu tehnologia aferenta de monitorizare prin scanare a canalului Sulina cu transmiterea datelor in timp real catre beneficiari (Institutul Național de Cercetare pentru Delta Dunării și Compania de Apă „Aquaserve” Tulcea (responsabil cu pregătirea apei potabile pentru locuitorii comunităților mici situate între Tulcea și Sulina).

Diseminarea rezultatelor obtinute, inclusiv in regim online prin promovarea proiectului: ResearchGate, Mendeley, etc.

Prezentarea partenerilor straini catre potentialii beneficiari in vederea incheierii unor parteneriate de colaborare.

2021

Conferinte:

Cretescu I., et al. (2021). Actual aspects concerning the water quality monitoring on the Sulina channel from the Danube Delta - Romania (poster). 30th International Conference 16-19 August, 2021, Burgas, Bulgaria.

Lucrari publicate:

Cretescu I., Calin S., Dragoi, E.N., Lazar L., Soreanu G., Kovacs Z., Padure D., (2021). Actual aspects concerning the water quality monitoring on the Sulina channel from the Danube Delta - Romania. Ecology & Safety 15: 21-36.

Alte tipuri de rezultat (organizare intalniri individuale (echivalent workshiop) cu autorităților responsabile cu gestionare resurselor de apa): In pofida restrictiilor impuse de pandemia COVID in anul 2021, s-a realizat prezentarea sistemului automat de monitorizare a calității apei in urma extinderii gamei de indicatori masurati (in special pentru estimarea dezvoltarii algelor) in vederea controlului eutrofizarii.

2020

Conferinte:

Cretescu I., et al. (2020). Improvement the water management on the Sulina Chanel by implementation of an automated water quality monitoring system on the passenger ship. (poster, online). 5th Edition of International Conference on Chemical Engineering (ICCE2020), Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi, Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului, Iasi, Romania, 2020 (Certificat de participare si rezumat publicat in Book of Abstract)

Cretescu I. et al. Sistem automat de monitorizare a calității apei implementat pe o nava de pasageri (online presentation). Târgul internațional de invenții și idei practice INVENT – INVEST, ediția a XI-a – 2020, Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Iasi, Romania, 2020 ( Premiul pentru Protectia Mediului inconjurator)

Capitole carti:

Cretescu I., Kovács Z., Lazar L., Burada A., Zbarcea M., Teodorof L., Padure D., Soreanu G.. Danube Delta: Water Management on the Sulina Channel in the frame of environmental sustainability. In: River Deltas - Recent Advances, edited by Prof. Andrew James Manning, InTech, London, United Kingdom, 2020/2021, ISBN: 978-1-83880-165-6, Danube Delta: Water Management on the Sulina Channel in the Frame of Environmental Sustainability | IntechOpen

Produs (Anul si luna obtinerii: 2020/11):

Sistem automat de monitorizare a calității apei implementat pe o nava de pasageri (Proiectare, Realizare si Implementarea sistemului pe nava Banatul, cea mai moderna navă de pasageri din flota NAVROM SA, Tulcea, care poate scana zona la fiecare km parcurs si transmite datele la beneficiari: Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, Institutul Național de Cercetare pentru Delta Dunării și Compania de Apă „Aquaserve” Tulcea (responsabil cu pregătirea apei potabile pentru locuitorii comunităților mici situate între Tulcea și Sulina)

Caracterul inovativ: Produs nou-Cerere de Brevet depusa (cu numarul 5305/22.12.2020-TUIASI si respectiv A 00019/22.01.2021 OSIM)

Stadiu dezvoltare: Model experimental/functional

Mod valorificare: Implementare la Realizator/Beneficiar

Studii: Studiul calitatii aapei in perimetrul orasului Sulina

Alte tipuri de rezultat (organizare workshop):

Prezentarea sistemului automat de monitorizare a calității apei instalat pe nava Banatul, de la Navrom-Delta care poate scana (cu o frecvență de eșantionare reglabila intre 2 si 5 minute) alternativ zi de zi, calitatea apei din Canalul Sulina de la Tulcea la Sulina și respectiv înapoi , efectuând măsurători automate, iar datele obținute putand fi transmise autorităților responsabile cu gestionare resurselor de apa (Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, Institutul Național de Cercetare pentru Delta Dunării și Compania de Apă „Aquaserve” Tulcea (responsabil cu pregătirea apei potabile pentru locuitorii comunităților mici situate între Tulcea și Sulina), 2020

Diseminarea rezultatelor obtinute prin testarea preliminara a echipamentului instalat pe nava Banatul, Navrom-Delta catre potentialii beneficiari si incheierea unor parteneriate de colaborare.

2019

Conferinte:

EU Water Innovation Conference 2019 (EUWIC), Zaragoza, Spania, December, 2019 (Certificat de participare si intalnire cu partenerii proiectului)

Capitole carti:

Zsófia Kovács, Igor Cretescu (2019). Applicability of EARLY WARNING SYSTEM (EWS) in the Regional Water Management Planning, In: NATO Science for Peace and Security Series - D: Information and Communication Security, Volume 56: Physical and Cyber Safety in Critical Water Infrastructure, pages 113 - 129. DOI 10.3233/NICSP190046, http://ebooks.iospress.nl/volumearticle/53641

Alte tipuri de rezultat (organizare workshop):

Organizare workshop privind diseminarea/validarea rezultatelor din cadrul activitatilor 1 si 2, si implementarea activitatii 3 din planul de realizare (denumire workshop: INCREASING THE PERFORMANCES OF THE WATER RESOURCES MANAGEMENT ON THE SULINA CANAL BY ENHANCING THE COMMUNICATION BETWEEN PUBLIC ORGANIZATIONS, ADMINISTRATIVE AUTHORITIES AND CIVIL SOCIETY), 2019

Diseminarea rezultatelor obtinute si adoptarea solutiilor tehnice in vederea imbunatatirii sistemului de monitorizare a calitatii apei prin instalarea unui echipament modern si fiabil pe o nava de pasageri de la Navrom-Delta, care sa permita alarmarea in timp real a potentialiilor beneficiari ai resurselor de apa in cazul unei poluari accidentale, precum si stabilirea corelatiei dintre gradul de eutrofizare a apei si sursele de poluare.

Imbunatatirea sistemului actual de management a resurselor de apa prin implementarea unui sistem automat de monitorizare a apei pe demo-situl anterior studiat (etapa2020)

1. Introducere
Pe baza datelor istorice disponibile și a bazei proprii de date obtinute in ultimii 2 ani de campanie de monitorizare a calitatii apei, efectuata in perioada verii 2019/2020 de-a lungul canalului Tulcea-Sulina, în cca a peste 30 de puncte de monitorizare distribuite de-a lungul canalului si-a zonelor adiacente, s-a luat decizia implementarii unui sistem automatizat de monitorizare a calității apei de suprafață pe o navă de pasageri care parcurge zilnic aceasta distanta (tur/retur). Aceasta solutie prezinta multiple alte avantaje fata de amplasarea sistemului de monitorizare in puncte fixe (pe corpuri plutitoare pe apa sau pe maluri), fiind si rezultatul experientei rezultate in urma interactiunii cu partenerii externi ai proiectului, dar si al consimţământului specialistilor/beneficiarilor locali. Astfel, in cadrul unui workshop international care a avut loc in perioada 29-31 August 2019 la hotel Delta din Tulcea, respectiv la INCD Delta Dunarii, si ARBDD (Autoritatea Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii), s-a prezentat aceasta idee care a fost apreciata si agreata, atat de specialisti cat si de reprezentantii autoritatilor locale, respectiv a companiei de apa Aquaserv SA Tulcea, in calitate de principal beneficiar al resurselor de apa, folosite in special pentru asigurarea apei potabile in localitatile amplasate de-a lungul canalului Tulcea-Sulina: Partizani, Vulturu, Maliuc, Gorgova, Crisan, Sulina.
Astfel, pentru a avea o imagine cat mai cuprinzatoare s-a propus ca sistemul de monitorizare sa poata masura cu o frecventa de esantionare de 2 minute (respectiv corespunzator fiecarui km din traseul propus) valoarea unor indicatori semnificativi pentru calitatea apei (concentratii de nitrati/nitriti, compusi organici exprimati printr-un indicator global CCO, solide totale in suspensie si respectiv continut de alge exprimat prin concentratia pigmentului de clorofila din structura acestora).
Datele obținute se pot transmite autorităților cu responsabilitati in gestionarea apei: Administrația Rezervației Biosferei din Delta Dunării, Institutul Național de Cercetare pentru Delta Dunării și Compania de Apă „Aquaserv” Tulcea. Aceasta din urma are atributii in tratarea apei in vederea potabilzarii, asigurand necesarul de apa pentru locuitorii comunităților mici situate între Tulcea și Sulina, folosind apa din Canalul Sulina și respectiv epurarea apelor uzate, care sunt evacuate tot in canalul Sulina)

2. Principalele obiective ale sistemului automat de monitorizare implementat pe navă:
- din punct de vedere științific: stabilirea unor corelații între dezvoltarea algelor (instalarea fenomenului de eutrofizare, foarte daunator atat pentru viata acvatica, cat si pentru managementul resurselor de apa in raport cu principalele directii de utilizare: potabilizare, agrement, transport, etc.) și concentrația de nutrienți din apă, în termeni de nitrați / nitriți, continut de compusi organici (exprimat ca CCO) și eventual fosfat, in conditiile in care partenerul din Polonia se va putea implica in conditii de pandemie sa implementeze un modul adițional pentru fosfat la sistemul proiectat si implementat de noi.
- din punct de vedere practic si al beneficiului pentru comunitatea locala: transmiterea unui mesaj de avertizare in timp real către autoritățile cu responsabilitati in domeniul managementului calitatii resurselor de apă, în cazul în care se depășeste concentrația maximă admisibilă a fiecărui indicator monitorizat de calitate a apei (nitriți / nitrați, COD și fosfat), transmitând locația zonei poluate (prin coordonatele geografice detectate de sistemul GPS de pe navă) și momentul în care a fost identificata poluarea. Astfel se creaza premisele implementarii unui plan de masuri in caz de poluare accidentala (determinata de deversarea controlata sau pur accidentala de la navele care traverseaza canalul, sau de la statiile de epurare amplasate in dreptul localitatilor situate de-a lungul Canalului Sulina, etc.)

3. Metodologie si rezultate obtinute
Nava fluviala de tip pasager cu numele BANAT, face parte din flota companiei NAVROM DELTA, SA, si este destinata transportului de calatori si bunuri de larg consum necesare locuitorilor din zona deltei Dunarii, efectuand curse regulate intre Tulcea si Sulina cu o frecventa zilnica in timpul anotimpului cald. Actualmente aceasta nava este cea mai mare si mai moderna nava fluviala de pasageri romaneasca care efectueaza transport de calatori (turisti si localnici) in Delta Dunarii, fiind dotata cu toate echipamentele moderne necesare standardelor actuale de navigatie, cat si cele necesare pentru asigurarea confortului calatorilor (conditionarea aerului la interior, asigurarea saloanelor cu prize de 220 V, nivel redus de zgomot si vibratie, etc). In baza unui parteneriat cu SC. NAVROM DELTA, SA si Universitatea Tehnica din Iasi, si luand in considerare toate aceste informatii promitatoare legate de conditiile tehnice si de logistica, am selectat nava BANAT sa fie gazda pentru implementarea sistemului automat de monitorizare online a calitatii apei din Canalul Tulcea-Sulina. Cateva imagini ale navei fluviale pasager, inclusiv prezentarea schematica a distributiei spatiale a principalelor elemente constructive, sunt ilustrate in figurile urmatoare:

....................................................................................................................................................................................................................................................

Managementul resurselor de apa pe brațul Sulina din Delta Dunării, Romania (etapa 2019)

1. Introducere

Calitatea apei este o problemă de maximă importantă ce ar trebui să ne preocupe pe toți, deoarece sănătatea noastră este dependentă direct de sursa de apă. Protecția sănătății umane și a mediului înconjurător și epurarea apelor uzate sunt principalele provocări pentru un mediu sănătos, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale și, mai ales, în zonele protejate din Delta Dunării.

Resursele de apă din reprezintă potențialul hidrologic format din apele de suprafață și subterane în regim natural și amenajat, din care se asigură alimentarea diverselor folosințe. Principala presiune asupra stării apelor de suprafață, și nu numai, este exercitată de către om prin deversarea în emisari a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate, practică care trebuie stopată pentru protecția resurselor de apă. Deversarea necontrolată a apelor uzate creează un pericol pentru sănătatea populației și pentru mediul înconjurător.

În contextul îmbunătățirii managementului resurselor de apa, s-a ales de către consorțiul de parteneri din cele 11 țări participante la proiect să implementeze în vederea validării, rezultatele celor mai noi cercetări în domeniul apei, într-un demo site aflat in Delta Dunării, mai precis pe ultimul tronson al Dunării înainte de vărsare în Marea Neagra, între Tulcea și Sulina, denumit Canalul Sulina. Particularitatea acestei zone, respectiv a acestui canal, consta în faptul că apa constituie atât sursa de apă potabilă pentru comunitățile de locuitori grupați în câteva localități, cât și mijloc de comunicație (transport), agrement turistic, hrana prin piscicultură, irigație pentru terenurile laterale și nu în ultimul rând de colector al apelor uzate și pluviale. Toate aceste utilizări fac parte din managementul integrat al apei, și așa cum este cunoscut există un decalaj între cererea de apă curată și oferta existentă, mai ales deteriorata prin activitățile antropogene.

Un management mai bun al resurselor de apa se poate realiza prin diminuarea impactului activităților antropogene, cât și prin asigurarea unui control mai riguros al principalilor poluanți, acțiuni care nu se pot realiza decât prin intensificarea angajamentul public pentru a aborda în mod durabil provocările existente, care implică o serie de abordări comune, moderne și armonizate, realizabile în cadrul unui consens al clasei politice, materializat în mobilizarea factorilor de decizie legislativă și acțiuni asupra autorităților locale cu responsabilități în gestionarea resurselor de apă. Așa cum se știe, calitatea apelor din România este urmărită conform structurii și principiilor metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.), restructurat în conformitate cu cerințele Directivelor Europene.

Sistemul național de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerințelor prevăzute în Legea 310/2004 de modificare și completare a Legii Apelor 107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei și celelalte Directive UE. Astfel se realizează un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice și un monitoring operațional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecție a apelor.

Implementarea directivelor din domeniul alimentării cu apă și epurării apelor uzate

Noul statut al României, acela de Stat Membru al Uniunii Europene, îi conferă o serie de drepturi, dar mai ales o multitudine de obligații, având în vedere implementarea și conformarea la prevederile legislației europene.

Programul Operațional Sectorial de Mediu (Axa 1) – Îmbunătățirea infrastructurii pentru apă/apă uzată – prevede acțiuni concrete pentru dezvoltarea infrastructurii de apă/apă uzată, precum dezvoltarea în continuare a proiectelor integrate pentru apă/apă uzată, optimizarea investițiilor și a managementului proiectelor. Se știe că, din bugetul de 3,27 miliarde Euro, din care grant UE 2,78 miliarde Euro au permis implementarea unor proiecte regionale în cadrul POS destinate managementului resurselor de apa pe cele doua componente apă potabila/apă uzată la nivel regional, care au inclus localitățile din județul Tulcea, mai puțin o parte din comunitățile rurale care nu au peste 2000 locuitori echivalenți. Așa se explica că între Tulcea si Sulina numai localitățile Crișan și Sulina au beneficiat de astfel de investiții. Ca o caracteristica a zonei este lipsa posibilităților de finanțare (fonduri de la bugetul statului, credite bancare, fonduri locale) și crearea de parteneriate public–private.

Există riscul ca în unele situații, în cazul neconformării la prevederile legislației armonizate cu cea europeană, România să fie penalizată pentru neîndeplinirea unor obligații care decurg din procesul de implementare. În acest sens Directiva privind epurarea apelor uzate urbane este nu numai cea mai costisitoare, în jur de 9,5 miliarde Euro, dar și cea mai dificil de implementat. Comisia Europeană impune, în vederea evaluării progreselor înregistrate în implementare și anumite cerințe de monitorizare și raportare.

Dacă sarcina de monitoring și raportare revine, în principal, autorităților de gospodărire a apelor care sunt pregătite să realizeze și să finanțeze adaptările necesare, construcția sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare, și implicit efortul financiar foarte mare, revine autorităților locale, care așa cum am menționat sunt cele mai sărace din tara.

O altă directivă deosebit de costisitoare este Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman. Această directivă impune un standard înalt pentru calitatea apei potabile și o anumită procedură de monitorizare și raportare. Autoritatea centrală responsabilă cu problematica calității apei potabile este Ministerul Sănătății (conform Legii apelor nr.107/1996 cu modificările și completările ulterioare). Ministerul Sănătății colaborează cu Ministerul Mediului și Pădurilor pentru implementarea Directivei privind apa potabilă; Conform directivei europene specifice, calitatea apei potabile este cea de la robinet, fapt ce impune ca, pe lângă modernizarea stațiilor de tratare, să se reabiliteze și rețelele de distribuție, dar și rețelele interioare ale locuințelor.

Un alt aspect încă nerezolvat îl reprezintă necorelarea între evoluția investițiilor în alimentări cu apă și cea a rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare. Fiind vorba de alimentări cu apă în localități și această directivă va avea centrul de greutate pe responsabilitatea autorităților locale. Implementarea directivelor din domeniul alimentării cu apă și epurării apelor uzate se constituie, însă, ca un proces complex și de durată, implicând eforturi financiare considerabile și abordarea unor noi modalități manageriale și structurale.

4. Localități de pe brațul Sulina

Localitățile de-a lungul brațului Sulina sunt: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partizani, Sulina.

Comuna Maliuc are reședința în localitatea Maliuc și este amplasată în zona de est a județului Tulcea (România), aflată la circa 25 km vest de orașul Tulcea, pe brațul Sulina al Dunării (figura 6). Comuna Maliuc este străbătută de brațul Sulina pe direcția Est-Vest și se găsește în prima treime vestică a Deltei Dunării, fiind unul din punctele incluse în foarte multe din traseele turistice dedicate vizitării Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Comuna Maliuc se compune din cinci sate: Maliuc, Gorgova, Vulturu, Partizani, Ilganii de Sus (figura 7). Are ca vecinătăți: comuna Pardina (la nord), comunele Nufăru, Mahmudia, Murighiol și Beștepe (la sud), orașul Tulcea (la vest) și comuna Crișan (la est). Suprafața administrativă a comunei este de 25962,02 ha, iar suprafața totală intravilan de 315,62 ha. Populația totală a comunei este de 1060 locuitori.

Maliuc este situată la cca 25 km de municipiul Tulcea și aflată pe malul stâng al brațului Sulina. Populația rurală din localitatea Maliuc este mică, sub 500 de locuitori, a căror activități se desfășoară în piscicultură, comerț și turism. Localitatea Vulturu este situată pe malul drept al brațului Sulina la cca. 3,44 km de reședința de comună. Gorgova este satul situat pe malul drept al brațului Sulina la cca. 4,22 km de reședința de comună Satul Ilganii de sus este situat pe malul stâng al brațului Sulina la cca. 13,63 km de reședința de comună. Satul Partizani este situat pe malul drept al brațului Sulina la cca. 13,51 km de reședința de comună.

Figura 6. Comuna Maliuc (prelucrat după Google Map și https://ro.wikipedia.org/)

Comuna Crișan are reședința în localitatea Crișan și este amplasată în zona de est a județului Tulcea, în centrul Deltei Dunării și este străbătută de brațul Sulina pe direcția Est-Vest (figura 8).

Se compune din trei sate: Crișan, Caraorman și Mila 23 (figura 9). Are ca vecinătăți: comunele Chilia Veche și C.A. Rosetti (la nord), comuna Sfântu Gheorghe (la sud), comunele Murighiol și Maliuc (la vest) și orașul Sulina (la est). Suprafața administrativă a comunei este de 38.333,85 ha, iar suprafața totală intravilan de 389,587 ha. Populația totală a comunei este de 1237 locuitori.

Figura 8. Comuna Crișan (prelucrat după Google Map și https://ro.wikipedia.org/)

Localitatea Crișan este un sat restrâns de tip liniar, dezvoltat pe ambele maluri ale brațului Sulina, gospodăriile înșirându-se de-a lungul Dunării pe o distanță de cca. 7 km. Este un sat de pescari care are dezvoltarea cea mai rapidă datorită faptului că este situat pe cel mai circulat canal Sulina. Distanța față de municipiul Tulcea este de 47 km. Crișan este considerat un veritabil nod de plecare spre localități din toată Delta, astfel: spre nord (către Mila 23, Chilia Veche, Letea), spre sud (către Caraorman, Litcov, Roșu – Roșuleț, brațul Sfântu Gheorghe), spre vest către Tulcea, iar spre est, către Sulina. Localitatea Mila 23 se dezvoltă pe malul drept al Dunării Vechi, fiind străbătută de o serie de canale ce descarcă surplusul de apă în canalul principal și de aici în Dunărea Veche. Satul Caraorman este situat între brațul Sulina și Sfântu Gheorghe pe grindul maritim Caraorman.

Sulina este orașul din România situat la cea mai mică altitudine medie, de numai 4 m deasupra nivelului mării. Orașul Sulina face parte dintre cele cinci orașe aflate în județul Tulcea (figura 10), alături de alte 46 de comune ale aceluiași județ. Climatul este temperat-continental; temperatura maximă absolută anuală a fost de 37,5 oC (20 august 1946) iar temperatura minima absolută anuală a fost de –25,6 oC (9 februarie 1929). Suprafața administrativă totală a orașului este de circa 32.956 ha.

Figura 10. Orașul Sulina (prelucrat după https://ro.wikipedia.org/)

Sulina are statutul de orașul port la Dunăre și la Marea Neagră. Are amenajate construcții portuare de-a lungul falezei orașului, ce permit acostarea navelor maritime și a celor care deservesc traficul local de mărfuri și pasageri. Această localitate este legată de restul țării numai pe calea apei: canalul Sulina către Tulcea, Marea Neagră către Constanța și canalele care străbat Delta Dunării, către localitățile din împrejurimi (figura 11).

Sulina este situată în Delta Dunării, pe ambele maluri ale Canalului Sulina, având o compoziție liniară de-a lungul axei cardinale Est-Vest (figura 12). Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este amplasată pe malul drept al Canalului Sulina care are o trama stradală perfect ordonata: 6 străzi paralele cu Dunărea, cu străzi transversale aproape perpendiculare pe cele longitudinale (figura 13).

5. Calitatea apei pe brațul Sulina din Delta Dunării

Sursele de alimentare cu apă în localitățile din județul Tulcea sunt reprezentate atât de apa de suprafață, cât și de apa subterană. Dunărea cu brațele și canalele adiacente și lacurile din Complexele Razim și Babadag, reprezintă sursele de suprafață, sursele subterane fiind reprezentate de frontul de puțuri Bogza precum și de foraje situate în județul Tulcea (RM Tulcea, 2018).

Conform datelor prezentate în Raportul privind starea de calitate a mediului în județul Tulcea, în anul 2013, doar 60 % din populația din mediul rural consuma apa potabilă de mare profunzime care se înscrie în valorile STAS-urilor în vigoare și apă potabilă de izvor sau de adâncime medie; 10 % consumă apa direct din Dunăre; 20 % consumă apă de fântână sau de mică profunzime care nu se încadrează în valorile STAS-urilor în vigoare și 10 % din populația rurală consumă apa tratată, fără ca aceasta să respecte termenii de potabilitate din punct de vedere microbiologic.

Calitatea apei din Delta Dunării este rezultanta unor procese complexe având geneza în ansamblul bazinului fluviului, dar factorii locali conduc în interiorul Deltei la diferențieri specifice pentru brațele Dunării, lacurile deltaice și în general pentru fiecare ecosistem în parte. Cursul Dunării are un caracter dinamic, care deși poate fi satisfăcător la o anumită etapă, totuși, activitățile umane pot determina o evoluție spre o calitate nesatisfăcătoare. Dintre potențialii poluanți se pot aminti:

nitrații și fosfații – care conduc, inevitabil, la creșterea potențialului de eutrofizare a apelor;
substanțele petroliere – sub forma prezentei de pelicule pe suprafețe întinse, ca urmare a intensificării activităților portuare și a traficului fluvial;
pesticidele;
impurificatorii specifici – metalele grele toxice: zinc, fier, mangan etc.

Pentru localitățile de pe cursul brațului Sulina, apa din fluviul Dunărea reprezintă principala sursă de apă de suprafață în vederea potabilizării. Apa de suprafață poate fi utilizata ca apă potabilă numai după ce este tratată în stații speciale în vederea potabilizării apei. Apa brută căpătată din Dunăre este supusă procesului de potabilizare prin decantare, filtrare și clorinare, urmată apoi de înmagazinarea apei potabile și distribuția către consumatori prin intermediul rețelelor stradale.

Apa uzată trebuie preluată de la consumatori prin rețele de canalizare și pompare, care o trimit către stațiile de epurare în care să se desfășoare procesele fizico-chimice și biologice ce asigură calitatea apei înainte de deversarea în emisarul natural din canalul Sulina.

Menținerea calității apei în canalul Sulina este strâns legată de asigurarea în localitățile din Delta Dunării a unui Sistem de management durabil pentru resursele de apă, în concordanță cu Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (SIDDDD 2030) și cu gestionarea Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD).

4.1. Managementul resurselor de apa de pe teritoriul orașului Sulina

Aproximativ 95 % din suprafața administrativă este ocupată de ape (bălți). Rețeaua hidrologică este constituita, în principal, din brațul Sulina (fragment al Dunării maritime), golful Musura, lacurile Roșu, Roșuleț, Lumina, Vătafu, Rotund și numeroase gârle și canale. Ca urmare a altitudinii scăzute, pânza de apă freatică se află la adâncimi mici.

Managementul apelor de pe teritoriul orașului Sulina vizează: asigurarea navigației, asigurarea necesarului de apă al folosințelor, apărarea împotriva inundațiilor și îmbunătățirilor funciare. Orașul Sulina face parte din grupul celor 4 localități din județul Tulcea (Tulcea, Sulina, Isaccea și Măcin) pentru care au fost finanțate investițiile pentru reabilitarea și extinderea sistemelor de apă și a sistemului de colectare a apei uzate menajere prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POS Mediu 2007 – 2013, 156/N/23.08.2007).

Orașul Sulina dispune de o stație de tratare ți alimentare cu apă, o stație de epurare ape uzate și menajere și rețele de distribuție apă și de canalizare (figura 14).

Stația de tratare din Sulina – Uzina de apă

Construcția uzinei de apă potabilă a orașului Sulina (figura 15) a început în anul 1886 și s-a finalizat în 1905, din fonduri oferite de către Casa Regală Olandeză. În incinta uzinei de apă nu este permisă vizita persoanelor neautorizate, dar turnul de apă poate fi admirat de către turiști, fiind cea mai înaltă construcție din Sulina, deci un obiectiv vizibil de la mare distanță. Uzina cu Turnul de apă este funcțională și astăzi și aparține patrimoniului cultural industrial;

Sursa de alimentare cu apă este Brațul Sulina din care se captează apa spre a fi decantată, filtrată și tratată cu clor în vederea încadrării în limitele de calitate pentru a fi furnizate către populație. Uzina de apă asigură un debit de 64 L/s, acoperind necesarul actual al orașului.

Rețeaua de distribuție cu apă potabilă (figura 16) are o lungime de cca. 32 km și deservește toți consumatorii de pe malul drept al Brațului Sulina și o parte din cei de pe malul stâng. În sistemul de alimentare cu apă al orașului Sulina nu exista aducțiune de apă tratată. Apa potabilă produsă în stația de tratare este distribuită direct din stație, prin intermediul unui castel de apă. În 2018, rețeaua includea: 1156 branșamente la case; 37 branșamente la apartamente de bloc; 90 de branșamente la agenți economici minori; 20 de branșamente la instituții publice; 970 este numărul de locuințe care beneficiază de apa potabilă în interior.

Figura 16. Rețeaua apă existentă și propusă în cadrul PUG Sulina 2011

(https://www.primaria-sulina.ro/plan_integrat_dezvoltare.html)

Stația de epurare ape uzate Sulina

Înaintea implementării programului POS, în Sulina exista deja o rețea de canalizare destinată evacuării apelor uzate menajere și o rețea de ape meteorice pentru evacuarea apelor căzute pe suprafața cheiului, aceasta fiind folosită și la evacuarea apelor uzate menajere în Dunăre. Lungimea totală a rețelei de ape meteorice folosită ca rețea de ape uzate menajere era de 4,1 km și asigura evacuarea apelor uzate neepurate pentru un număr de 1394 de locuitori (1197 locuitori la blocurile de locuințe și 197 locuitori la case). În 2019, rețeaua de canalizare are o lungime totală de 20,3 km și include o stație de epurare extinsă și modernizată în perioada de programare anterioară printr-un proiect european realizat de societatea Aquaserv SA. Infrastructura de gospodărire a apelor cuprinde și digurile de protecție împotriva inundațiilor.

4.2. Managementul resurselor de apa în comuna Crișan

Doua din cele trei localități componente ale comunei Crișan – Crișan și Mila 23 – au rezolvat, parțial, problema alimentarii cu apa, iar pentru Caraorman, sistemul de alimentare cu apa potabila este în curs de execuție. Localitățile Crișan și Mila 23 dispun de câte un sistem centralizat de alimentare cu apa, care se compune din: priza de apă (captare), conducta de aducțiune, stația de tratare și pompare a apei, rezervoare de înmagazinare apă, rețelele de distribuție a apei (RM, Tulcea, 2018).

Nici una din localitățile comunei Crișan nu are în funcțiune sistemul de rețea de canalizare, acestea aflându-se în curs de finalizare / punere în funcțiune, în localitățile Crișan și Mila 23 și în faza de proiect pentru Caraorman (RM, Tulcea, 2018).

Localitățile Crișan și Mila 23 dispun de sistem de canalizare și stație de epurare, realizate, dar nefuncționale, din cauza inexistenței branșamentelor și a lipsei autorizației de construcție a Postului de transformare. Localitatea Caraorman nu dispune de sistem de canalizare și stație de epurare. Apele uzate menajere de la locuințele și obiectivele social – culturale se evacuează în bazine vidanjabile, o mare parte folosind latrine uscate. Asigurarea evacuării apelor uzate menajere în comuna Crișan se înscrie în rândul problemelor majore, acute și dificil de rezolvat.

4.3. Managementul resurselor de apa în comuna Maliuc

Dintre cele cinci localități ale comunei Maliuc, trei localități – Maliuc, Partizani și Gorgova – sunt prevăzute cu sisteme centralizate de alimentare cu apă (RM, Tulcea, 2018). Localitățile Partizani și Gorgova au stații moderne de potabilizare a apei, care se compune din: priza de apă (captare) din brațul Sulina, conducta de aducțiune, stația de tratare și pompare a apei tip modul, rezervoare de înmagazinare apă, rețelele de distribuție a apei.

O mare parte a populației din comuna Maliuc este alimentată cu apă din sursă subterană, lungimea totală a rețelei de alimentare fiind de 17 km, restul locuitorilor asigurându-și apa din surse proprii (fântâni cu adâncimea de 2 – 6 m). Localitatea Maliuc este prevăzută cu rețele de canalizare menajeră, în mare parte deteriorate, care preiau apa uzată de la consumatori și o deversează în Dunăre.

Nicio localitate din comuna Maliuc nu dispune de stație de epurare ape uzate menajere. Este necesara amenajarea rețelelor de canalizare existente și înființarea rețelelor de canalizare menajera, a stațiilor de pompare și epurare a apelor uzate menajere pentru fiecare localitate in parte. Evacuarea apelor uzate în receptorul din zona trebuie realizată cu a asigurarea zonelor de protecție sanitară a apei din brațul Sulina.

4.4. Studiul de caz privind monitorizarea calității apei pe Canalul Sulina

Monitorizarea calității apelor reprezintă activitatea de observații și măsurători standardizate și continue, pe termen lung, pentru cunoașterea și evaluarea parametrilor caracteristici ai apelor, în vederea gospodăririi și a definirii stării și tendinței de evoluție a calității acestora, precum și evidențierii permanente a stării resurselor de apă.

În România, calitatea apelor este urmărită conform structurii și principiilor metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.), restructurat în conformitate cu cerințele Directivelor Europene.

Sistemul național de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerințelor legislative din domeniu: monitoring de supraveghere, cu rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice și monitoring operațional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă care prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de protecție a apelor.

Funcție de caracteristicile calitative ale corpurilor de apă, s-au realizat diferite tipuri de programe de monitoring:

Programul de Supraveghere (S);
Programul Operațional (O);
Programul de Investigare (I);
Programul de Referință (R);
Programul Cea mai Bună Secțiune Disponibilă (CBSD);
Programul de Potabilizare (P);
Programul de InterCalibrare (IC);
Programul de monitorizare pentru Zonele Vulnerabile la poluarea cu nitrați;
Programul de monitoring pentru Ihtiofaună (IH);
Programul pentru protecție Habitate și Specii (HS);
Programul pentru Convenții Internaționale (CI);
Programul Corpuri de Apă Puternic Modificate (CAPM).

S.M.I.A.R. cuprinde șase componente (subsisteme), dintre care cinci se referă la sursele naturale: ape curgătoare de suprafață, lacuri (naturale și de acumulare), ape tranzitorii (fluviale și lacustre), ape costiere, ape subterane, iar una, la apele uzate.

Atribuțiile de monitorizare a calității apelor, în ceea ce privește gradul de poluare, revin Autorității Naționale „Apele Române”, monitorizarea calității apei potabile din surse de suprafață și subterane fiind în sarcina Autorității de Sănătate Publică.

În ceea ce privește gestionarea resurselor de apa în România și implicit în Delta Dunării, principalele acte legislative în domeniu sunt următoarele:

Directiva- cadru pentru apă 2000/60/ CE
Directiva privind apa potabilă 98/83/ CE
Directiva privind nitrații 91/676/ CEE
Directiva 91/271/ CEE privind apele uzate urbane
Directiva de Bună Practică Agricolă pentru protecția apelor 2014/112/ UE
Directiva privind standardele de ciliate a mediului 2008/ 105/ CE
Legea 107/1996 a apei (conform legislației naționale)

Directiva Cadru Apă definește în Art.2 starea apelor de suprafață prin: starea ecologică și starea chimică

Starea ecologică se referă la structura și funcționarea ecosistemelor acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apă, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice și fizico-chimice generale cu funcție de suport pentru cele biologice, precum și prin poluanții specifici (sintetici si nesintetici).

Evaluarea stării ecologice a unui corp de apă se realizează după cum urmează):

Dacă elementele biologice, elementele hidromorfologice și elementele fizicochimice (generale și poluanții specifici) se încadrează în limitele stării foarte bune (fiecare separat) atunci corpul de apă este în stare ecologică foarte buna.
Daca elementele biologice și elementele fizico-chimice (generale și poluanții specifici) se încadrează în limitele stării bune (fiecare separat) atunci corpul de apă este în stare ecologică bună (elementele hidromorfologice nu sunt utilizate în evaluarea stării ecologice).
Daca elementele biologice se încadrează în limitele stării moderate atunci corpul de apă este în stare ecologică moderată (elementele hidromorfologice și elementele fizico-chimice suport nu sunt utilizate in evaluarea stării ecologice).
Daca elementele biologice se încadrează în limitele stării slabe atunci corpul de apă este în stare ecologică slabă (elementele hidromorfologice și elementele fizico-chimice suport nu sunt utilizate în evaluarea stării ecologice).
Daca elementele biologice se încadrează în limitele stării proaste atunci corpul de apă este în stare ecologică proastă (elementele hidromorfologice și elementele fizico-chimice suport nu sunt utilizate în evaluarea stării ecologice).

Crintele pentru tratarea apelor uzate sunt determinate de echivalentul populației sau de unitate de încărcare pe cap de locuitor (PE). Numărul exprimă aportul dintre suma încărcării de poluare produsă pe parcursul a 24 de ore de instalațiile și serviciile industriale și încărcarea individuală de poluare deversate în canalizare, produsă de o persoană în același timp. Se consideră fiecare gospodărie a fiind echivalentul a 5 locuitori. Toate așezările cu peste 2000 de PE trebuie să epureze apele uzate.

Directiva privind apele uzate prevede că delta este definită ca o zonă sensibilă și, prin urmare, ar trebui să aibă un tratament secundar pentru apele uzate și un sistem de monitorizare a stațiilor de epurare și a apei după deversare.

În cadrul studiului de caz s-a realizat monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor prin măsurătorile proprii pe teren în perioada 08.08.2019 – 28.08.2019, în 26 de locații diferite, amplasate de-a lungul Canalului Sulina.

Zonele de recoltare a probelor

Direcția de curgere a apei în Canalul Sulina este de la Tulcea prin Crișan și Sulina catre Marea Neagră. Majoritatea punctelor de prelevare au fost accesibile doar cu barca. Acest lucru este confirmat si de numărul diferit de probe din diferite zone.

Direcția de curgere a apei in Canalul Sulina este de la Tulcea prin Crișan și Sulina către Marea Neagră. Majoritatea punctelor de prelevare au fost accesibile doar cu barca. Acest lucru este confirmat si de numărul diferit de probe din diferite zone, reprezentate în figura 17. De asemenea, au fost prelevate probe si în localitățile Gorgova și Maliuc. Punctul de colectare pentru aceste localități nu au fost reprezentate pe hărți.

Figura 17. Harta cu identificarea punctelor de recoltare a probelor.

În figurile 18 și 19 se prezintă spre exemplificare punctele de prelevare a probelor de apă în orașul Sulina și în localitatea Crișan.

Figura 18. Punctele de prelevare a probelor de apă în orașul Sulina.

Figura 19. Punctele de prelevare a probelor de apă în localitatea Crișan.

Punctele de recoltare a probelor de apă din zonele propuse pentru studiul de teren sunt marcate pe hărțile reprezentate în figurile 20 – 22.

Figura 20. Sulina - zona de recoltare a probelor

Figura 21. Crișan - zona de recoltare a probelor

Figura 22. Tulcea – zona de recoltare a probelor

Studiul de teren s-a realizat cu o frecventa zilnica în extremitățile localității Crișan, iar la anumite intervale de timp s-au realizat expediții cu barca de-a lungul canalului Sulina, astfel că numărul probele colectate diferă în funcție de locația punctelor de colectare. Probele au fost colectate în timpul zilei (figura 23), în intervalul orar 11:00 – 17:00, în recipiente de plastic, fiind analizate de regula spectrofotometric (cu kituri de reactivi specifici pentru fiecare indicator) în laboratorul organizat în camping, în aceeași zi în care au fost colectate. De asemenea, unii parametrii cum ar fi pH, conductivitate, oxigen dizolvat, conținut de alege (prin măsurarea conținutului de Clorofila A) au fost analizați în situ la punctele de recoltare folosind o sonda multiparametru.

Indicatorii de calitate analizați au fost următorii: continut de mangan, continut de azot (nitit, nitrat, amoniu, azot total), fosfor (orto-fasfati, fosfor total), CCO-Cr folosind reactivi specifici și un spectrofotometru portabil de tip DRELL 2000, Hach, USA (figura 24).

S-au monitoizați mai mulți indicatori de calitate ai apei, precum: conținutul de mangan, conținutul de azot (nitrit, nitrat, amoniu, azot total), fosfor (orto-fosfați, fosfor total), pH, conductivitate, oxigen dizolvat, consumul chimic de oxigen CCO-Cr.

Tabelul 1. Indicatorii de calitate pentru probele de apă prelevate din canalul Sulina.

Toate recoltările şi analizele se fac teoretic după metode riguros standardizate, fapt care teoretic ar trebui să asigure o uniformitate şi comparabilitate, dar există întotdeauna riscul ca proba recoltată să nu fie reprezentativă, chiar dacă metodologic totul pare în regulă la recoltare.

Măsurătorile au fost efectuate de-a lungul canalului Sulina în mai multe locații. În general nu există o poluare evidentă, deși este dificil de concluzionat în ce stare se află corpul de apă.

În general nu există o măsurare sistematică a nutrienților și a poluanților din Canalul Sulina. Acesta fiind situat în singura rezervație a biosferei Deltei din lume, aici ar trebui să se implementeze o strategie pentru monitorizarea sistematică a calității apei.

Figura 25. Variația indicatorilor monitorizați pentru calitatea apei în canalul Sulina.

Figura 26. Rezultate obținute pentru indicatorul de caliate NH4

Figura 27. Rezultate obținute pentru indicatorul de calitate MnO4

Figura 28. Rezultate obținute pentru indicatorul de caliate PO4-P

Figura 29. Rezultate obținute pentru indicatorul de caliate PO4

Tabelul 2. Indicatorii de calitate ai probelor de apă din diverse locații situate pe canalul Sulina

În perioada iulie 2020 s-a realizat analiza apei în mai multe puncte din zona Delta Dunării (Figura 30). Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul 3 și în figurile 31 și 32.

Figura 30. Locațiile din Delta Dunării unde s-au prelevat probe pentru analiza apei:

1 – Canal Centură plecare, 2 – Canal Imputita, 3 - Lacul Rosulet; 4 – Canal Centură întoarcere;

5 – Dunăre (în față la faleza Marina); 6 – Stația de tratare; 7 – Farul vechi; 8 – Farul Nou;

9 – Marea Neagra; 10 - Golful Musura.

Tabelul 3. Indicatorii specifici ai apelor în diverse locații din perimetrul aferent orasului Sulina (iulie 2020).

Figura 31. Variația unor indicatori de calitate a apei în punctele de măsurare (iulie 2020).

Figura 32. Variația alcalintății apei în punctele de măsurare (iulie 2020).

Surse de poluare identificate

În timpul studiului de teren, au fost identificate diverse surse de poluare.

Crisan și Sulina: De-a lungul Canalului Sulina s-au depistat o mulțime de deșeuri solide (Figura 33), de la deșeurile menajere, până la epave de nave, de ademenea, deversări de apă/ lichid din navele (Figura 34) care trec sau ancorează în portul Sulina. În Sulina există o stație de epurare a apelor uzate, aceasta este în curs de modernizare și nu funcționează în parametri. Deversarea se realizează în Canalul Sulina înainte de vărsare în Marea Neagră. Stația de tratare a apei în vederea potabilizării folosește apa prelevată din canalul Sulina, priza fiind amplasată în amonte, lângă turnul de apă, chiar la intrarea în orașul Sulina.

Figura 33. Deșeuri solide pe malurile canalului navigabil in Crișan.

Figura 34. Nava acostata care deversează apa uzata în portul Sulina

Deșeurile menajere din activitățile umane constau adesea din plastic, care se poate descompune în microplastice. Microplasticele sunt particule solide foarte mici (de regulă sub 5 mm) compuse din amestecuri de polimeri (componentele primare ale materialelor plastice) și aditivi funcționali. Acestea pot conține și impurități reziduale de la momentul fabricării. Ele se pot forma în mod neintenționat, prin uzura fizică a bucăților de plastic mai mari, inclusiv a textilelor sintetice. Dar pot fi fabricate și deliberat, fiind adăugate în mod intenționat în produse pentru a îndeplini un anumit scop Numărul microplasticelor descoperite în apele de suprafață este în creștere. Microplasticele din mare poate fi înghițite de către animalele marine. Astfel, plasticul se acumulează și poate ajunge la oameni prin intermediul lanțului alimentar. Deocamdată nu se cunosc efectele asupra sănătății umane, însă plasticul conține adesea aditivi cum ar fi stabilizatorii sau substanțele ignifuge, precum și alte substanțe chimice toxice care pot fi dăunătoare animalelor sau oamenilor care le înghit.

În timpul discuțiilor cu localnicii, au fost descoperite câteva informații relevante pentru acest proiect:

- În Crișan există o stație de epurare a apelor uzate. Acest lucru nu funcționează, deoarece gospodăriile nu sunt conectate la canalizare. În timpul sejurului nostru, s-au finalizat lucrările de racordare la conducta de canalizare. Potrivit unuia dintre localnici, canalizările individuale înainte de racordare la canalizarea centralizata deversau pe sol cu sau fără epurare (unii localnici au instalat o stație de epurare compactă prevăzută cu decantor și fosa septica dar majoritatea locuitorilor nu au. De asemenea exista o stație de tratare a apei prelevate din canalul Sulina, de unde este pompata in rețeaua de distribuție a gospodăriilor.

- În Sulina: există o stație de epurare a apelor uzate (Figura 35). Acesta este in curs de modernizare și nu funcționează in parametri. Deversarea se realizează in Canalul Sulina înainte de vărsare în Marea Neagra. Stația de tratare a apei în vederea potabilizării este amplasata in amonte, fiind localizata lîngă turnul de apa, chiar la intrarea în orașul Sulina. Apa este prelevata din Canalul Sulina si a fost modernizata cu fonduri europene, deși stația noua de pompare nu funcționează.

Figura 35. Stație de epurare in Crișan.

Deșeurile menajere din activitățile umane constau adesea din plastic, care se va dizolva în microplastice. Ca domeniu de studiu în curs de dezvoltare, nu se cunoaște încă multe despre microplastice și impactul acestora asupra mediului. Microplasticile provine dintr-o varietate de surse, inclusiv din resturile de plastic mai mari care se degradează în bucăți mai mici. Aceste particule minuscule trec cu ușurință prin sistemele de filtrare a apei și ajung în ocean și lacuri, reprezentând o potențială amenințare pentru viața acvatică.

Discuții și concluzii preliminare

Unele dintre măsurători arată valori chiar peste valoarea limita pentru fosfor. Măsurătorile au fost efectuate în 26 de locații de-a lungul canalului, în mare parte de-a lungul celor două cele mai dense așezări Sulina și Crișan. Zona monitorizata ar trebui să poată evidenția orice poluare mare, dar studiul a fost realizat doar într-un interval de timp relativ mic, iar în anumite puncte numărul de prelevări a fost minim. În general așa cum se observa din tabel nu exista o poluare evidenta, deși este dificil de concluzionat în ce stare se află corpul de apă.

Se pare că nu există nicio măsurătoare sistematică a nutrimentelor și a poluanților din canalul Sulina. Acest lucru a fost oarecum confirmat de ARBDD în atelierul care a avut loc la Tulcea 29.08-31.08. DDNI face unele măsuri în primăvară și vară. S-au realizat investigații la S8 și S10. La compararea rezultatelor în timpul atelierului, acestea nu au avut măsurători pentru perioada de vară 2019, dar am comparat cu rezultatele din primăvara

Conform legislației in vigoare principale localități (cu peste 2000 locuitori) trebuie sa dețină stație de epurare funcțională.

Canalul Sulina este, de asemenea, situat în singura rezervație a biosferei Deltei din lume. Acest lucru ar trebui să declanșeze o monitorizare sistematică.

În Crișan există aproximativ 400 de gospodării (x 5 locuitori), plus o industrie turistică sezoniera înseamnă că așezarea are peste 2000 de PE și prin urmare, necesită epurarea apelor uzate. Stația de epurare a apelor uzate nu a funcționat în timpul studiului pe teren, deoarece gospodăriile nu erau conectate. Aceasta este o soluție descentralizată de epurare a apelor uzate, care are potențialul de a elimina 90% BOD, 90% suspensii solide, 90% fosfor și 40-60% azot, dar fără o monitorizare sistematică a apei din canalul Sulina, eficiența nu este cunoscuta.

Activități agricole există în deltă și de-a lungul canalului Sulina. Aceasta este o sursă de azot și fosfor prin scurgere. Evacuarea de la stațiile de epurare a apelor uzate este, de asemenea, o sursă de azot și fosfor. Ultimul fiind cel mai limitat nutrient în ecosistemele acvatice. Înflorirea algelor poate produce toxine algice care pot fi dăunătoare sănătății umane și animale. Acest lucru poate determina, de asemenea, apariția eutrofizarii și poate duce la un deficit de oxigen care poate conduce la moartea peștilor.

Toți acești factori susțin necesitatea implementării unui sistem automat de monitorizări a corpului de apă. Atâta timp cât nu avem date despre calitatea apei, nu există nici o modalitate de gestionare a apei într-o manieră durabilă.

În ceea ce privește celelalte poluări întâlnite în canal, trebuie luate măsuri, cum ar fi instalarea mai multor centre de colectare a deșeurilor si stabilirea unui program regulat de colectare. Informațiile despre consecințele gunoiului public sunt, de asemenea, importante pentru a crea un bun simț al dreptului de proprietate. Acest lucru se poate face prin semne de-a lungul canalului și prin campanii de conștientizare în mass-media și instituții de învățământ.

Deversarea apei din nave in canal reprezintă, de asemenea, o posibilă sursă de poluare in funcție de scopul pentru care s-a folosită apa respectiva. Majoritatea navelor nu au o stație de epurare la bord. Informații privind restricțiile din canal și inspecțiile la bord din partea ARBDD ar trebui să fie efectuate.

Deversările de pe terenurile agricole sau fermele de animale poate fi de asemenea prevenite prin reglementarea acestor activități si respectiv prin amenajări corespunzătoare.

După studiul de teren a avut loc un WORKSHOP pe această temă: ”Increasing the performances of the water resources management on the sulina canal by enhancing the communication between public organizations, administrative authorities and civil society” organizat la hotelul Delta din Tulcea in perioada 29.08-01.09 2019. În vederea validării și diseminării rezultatelor obținute au fost invitați de la Universitatea Tehnica ”Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI), ARBDD, Institutul Național Delta Dunării (DDNI), Universitatea Norvegiană de Științe ale Vieții (NMBU), municipalitatea Tulcea, Ministerul Mediului și cercetători de la Universitatea Pannonia din Ungaria.

Concluzii generale

În vederea evitării riscurilor privind deteriorarea stării de sănătate a populației în Delta Dunării este necesară monitorizarea regulată a calității apei potabile de către operatorii regionali care asigură alimentarea cu apă, precum și monitorizarea calității apei din fântâni. Trebuie să se elimine potențialele surse de poluare a apei de suprafață, prin deversare directă sau necontrolată a apelor uzate neepurate, precum și a solului și a apei subterane, prin apariția ex-filtrațiilor în rețelele de canalizare.

În localitățile în care nu există sistem de alimentare cu apă este necesară realizarea și extinderea acestuia pentru a asigura populației necesarul de apă potabilă. Dintre localitățile din Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), doar localitățile Maliuc, Sulina, Sfântu. Gheorghe și Chilia Veche au sisteme proprii de canalizare, dintre care doar localitățile Maliuc, Crișan și Sulina dețin stații de epurare a apelor uzate menajere.

Stațiile de epurare existente presupun doar epurarea prin treapta mecanică, folosindu-se grătare, desnisipatori, fose septice, separatoare de grăsimi și baterii de decantare.

Toate localitățile din Rezervația Biosferei Delta Dunării trebuie să dispună de sisteme de canalizare centralizate care să colecteze apele uzate și menajere la nivelul întregii localități și de stații de epurare.

Pentru respectarea Rezervației Biosferei Delta Dunării se impune o preocupare permanentă din partea autorităților locale, a autorităților statului român pentru: noi surse de finanțare și noi investitori; responsabilizarea locuitorilor și a turiștilor; responsabilizarea agenților economici etc.

Obiective și măsuri privind aspectul poluării apei

Calitatea apelor de suprafață este cel mai mult afectată de deversarea apelor uzate neepurate sau insuficient epurate. În acest context, principala măsură de protecție a calității apelor de suprafață o reprezintă creșterea gradului de epurare a apelor uzate, retehnologizarea şi eficientizarea procesului de epurare, sens în care se impun următoarele măsuri:

eliminarea controlată în emisari a apelor uzate;
îmbunătățirea și eficientizarea procesului de epurare a apelor reziduale evacuate de către agenții economici;
reabilitarea și extinderea rețelelor de canalizare;
realizarea de stații de epurare noi, cu treaptă mecano-biologică şi treaptă terțiară;
realizarea etapizată a sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare în mediul rural;
tratarea corespunzătoare a nămolurilor provenite din apele uzate.

Obiectivul general privind apa potabilă îl constituie îmbunătățirea alimentării cu apă potabilă a populației, iar obiectivele specifice sunt:

alimentarea continuă cu apă potabilă de bună calitate, cu costuri minime;
folosirea rațională a resurselor de apă;
creșterea fiabilității și durabilității sistemului de alimentare cu apă;
reducerea consumului de apă potabilă utilizată în scopuri industriale;
reabilitarea, modernizarea și extinderea sistemelor de captare, transport, tratare și distribuție a apei potabile.